W.A.S.P. – “Babylon” – 2009

Blackie Lawless. Check.
Heavy-metal. Check.
WASP. Check.
Hmmm. Să vină concertul.

“Babylon”, adică albumul din acest an al celor de la WASP nu este cu nimic deosebit faţă de altele. Nu ajunge nici măcar la un sfert din ceea ce Blackie a dezlănţuit pe “The Crimson Idol”, album care probabil că va rămâne în istoria trupei ca fiind cel mai bun, realizat într-un moment de inspiraţie divină a lui Blackie Lawless. Nu este nici “Kill!Fuck!Die!”, adică acel album pe care şi-au dorit să demonstreze că pot cânta industrial şi că pot face asta foarte prost. Nu.
“Babylon” este ceea ce ne oferă de fiecare dată WASP, ceea ce de altfel aşteptăm la fiecare anunţ de apariţie pe piaţă. Heavy-metal aşa cum îl ştim de la “Animal” încoace, vocea cumva angoasată a lui Blackie, secţia ritmică ducând greul în trupă şi refrenele uşor de reţinut. Ba, pentru a ne asigura că nimic nu s-a schimbat, WASP a pregătit şi o tâmpenie de piesă, şi anume “Promised Land”, una care a fost scrisă cândva de Chuck Berry, asta dacă nu mă înşeală pe mine memoria. Că tot am ajuns aici, să spun că albumul conţine şi o preluare a piesei “Burn”, aparţinând celor de la Deep Purple.
Normal, este prezentă şi o piesă care să aducă a “The Crimson Idol”, şi aceasta se cheamă “Into the fire”, o mică bijuterie care-mi place la nebunie.

Să spun şi că se vede faptul că Blackie nu mai este chiar ce era, dar vă pot asigura că atât cât este devine suficient pentru orice piesă pe care se apucă să o cânte.

Una peste alta, aş spune că sunt mulţumit de ceea ce am ascultat şi că ideea de a merge la concertul de la Bucureşti din noiembrie nu este deloc rea, mai ales că acesta va fi unul de promovare al albumului. Album pe care vă recomand să-l ascultaţi, pentru că merită.

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.