Nu te iubeşte lumea bă, poete, E timp de emigraţi de viaţă, venetici, Să-ţi pui fular la gât şi nişte ghete Să poţi prin iarna lor să mai rezişti. Să nu ne ierţi, să nu apleci privirea Spre cei ce cred că-s singurul total, Nu cred că să cobori îţi e menirea, Dar nici crucificat …
Pana-ar fi vrut să cânte, dar vezi tu, nu mi-e bine, Şi-i greu să fur silabe în colţ de bulevard, Ştiu doar că eşti în casă şi pui nisip pe mine Când îmi ucid speranţa şi visele-mi le ard. Preumbli pe podeaua pe care uneori alunec Când fug să mă asigur de-un drag contrabalans, Nu-i …
Plouă, plouă, plouă Și nu vreau să spun Ce îmi stinge ura, Ce o face scrum Plouă, plouă, plouă Și nu vreau să știu Dacă stropii palizi Au aflat ce-i viu Plouă, plouă, plouă Veacul ne e trist E incendiu-n stele, Paradis ucis Plouă, plouă, plouă Pe străzi e tăcere Și ucidem lipsuri Cu-n pahar …
Prin mai multe spaţii, colorat fonetic, Sunet metaforic de urlet strivit Se iţeşte suflul, scalpelul ermetic Coborât în tihnă din zid nezidit. Şi se simte-n sânge cheag furat din lună, Urcă peste vene ca un vis imund, Un trup peste vioară, trup fără de strună, Noapte de urgie, crimele tot curg. Dimineaţă moartă, totul este …
Nici nu mai ştiu de pana-mi e demnă să te cânte, Căci tremură la ceasuri cu lumânări de lut Şi vin cuvinte multe în tine să se-mplânte, Şi plânge oţetarul dureri de nevăzut. Dar te găsesc acolo, pictura mea de carne, Şi îmi zgâiesc la tine mai tot ce am uman, Şi văd în linii …
Înălţarea-i lungă, mirul e-n căldare, Ca zădărnicie ponegrim ninsori, Moarte peste câmpuri, putrezind născare, Zâmbete lichide, noapte făr’ de zori. Ce cofrete triste, siguranţe toarse Peste o lumină cade ceara-n ochi, Minutar sintetic şi priviri ca árse, Sânge în neştire, inuman deochi. Infatuat, destinul, linie de ceai acru Mai zâmbeşte tainic, aprig giuvaer, Peste viaţă …
De-aş pune-n tihnă mâna pe tot ce nu cuprinde Ascunsul tâlc al cărnii în care mă închei, Ţi-aş mângâia piciorul din criselefantine Şi te-aş închide-n mine, pe veci, fără de chei. Un sunet de vioară îţi este tot grumazul Cînd degetele mele îl acordează fin, Şi fără de sfârşit îţi este tot zăgazul, Acelaşi, înc-o …
Tace lumea rece, e paradontoză Scuipă sânge fraza, viaţa e-un război, Eu atârn speranţa-n splendida veioză Care povesteşte, tandru, despre noi. Tremur dimineaţa, palidă-i trezirea, În cafeaua neagră întregesc ce sunt, Ochii tăi reflectă, rece, omenirea, Sânul tău lacustru pare absolut. Aş cânta mai multe, însă ore mici Ne răpesc din viaţă, către taste fug, …
Se prăbuşeşte iar înaltul din cupolă, E frig şi amintirile mai dor, Şi se cutremură un semn într-o consolă Scriind trecut ce n-are viitor. E tot mai grea viaţa prin pahare, Nici nu mai ştii ce ţi-a murit demult, Dar gradele vuiesc a înfruptare Şi declinarea îţi exclude forma “sunt”. Se iscă lumi ciudate pe …
Ninge peste un oraş de solduri, Sufletele-n brad s-au spânzurat, Ochii-s trişti şi sprijiniţi de bolduri Şi clopotele parcă nu mai bat. Adastă iarna în vene ca o boală Nepăsători intrăm în magazin, Nu ne mai ştim de când am fost la şcoală Şi sub coperţi de cărţi ne tânguim. Ne scurgem către case ireale …
