Rock Unplugged, multă muzică bună…

Rock Unplugged au concertat prima oară la București în Old School, drept pentru care ne-am gândit să dăm o tură prin zonă.

O luăm invers ca de obicei, pentru a termina cu muzica.

Așadar, publicul. Drăguț, în număr destul de mare ținând cont că la ora aia se juca Spania-Olanda, cumva alert, însă departe, din punctul meu de vedere, de ceea ce s-ar fi putut întâmpla într-un Ageless sau în oricare altă locație ceva mai adecvată. Oamenii, în general, devin automat locul unde stau. Lipsiți de ceva care să le asigure intimitatea și dorința de a se manifesta, au făcut asta ceva mai puțin decât mă așteptam eu. Nu-i nimic, este bine și așa, a fost oricum mișcare.

Locația este orice, dar nu una care să servească rock-ului și, mai ales, stilului de a interpreta piesele propus de proiectul Rock Unplugged. Este mare, largă, spațioasă, dar dă senzația kitsch-ului și a unui restaurant din zilele de dinainte de 1989. Este adecvată, fără probleme, pentru nunți, botezuri și altele în aceeași gamă, însă nu o pot asocia cu rock-ul și, mai ales, cu varianta sa unplugged, care presupune ceva mai multp finețe. Și iar mi-e dor de Ageless.

Muzical, totul a fost aproape de impecabil. Eugen a știut cum să facă două voci și abordări diferite să servească același scop și, mai ales, a știut cum să aranjeze lucrurile de așa natură încât fenomenala sa chitară să se prindă în jocul celorlalte două, să fie spațiu pentru toți, să aibă fiecare momentul său de glorie, să-i spunem așa. Nu sunt eu fericit până la capăt, adică…întotdeauna am să-l văd pe Gabriel lângă Eugen când vine vorba de unplugged, aducând patina aceea inimitabilă pe care o poate pune pe ceea ce interpretează, dar am avut parte de două voci mari, extrem de experimentate și care produc exact efectul la care v-ați aștepta.

Îi mai așteptăm, iar dacă nu i-ați văzut, eu zic să nu mai întârziați și să faceți rapid asta.

Materialul, aici.

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.