Rezolvați ecuația :)

Prima parte a ecuației.

Se pierde cardul de bonuri de masă. Se sună rapid la emitent și se blochează cardul. Desigur, aproape imediat după ce acesta este blocat cineva îl găsește. Sunt raportate două încercări de a plăti cu el, știți deja că până-n 100 lei nu este nevoie de introducerea codului PIN. Cardul este înlocuit, nici o problemă, banii-s la locul lor, găsitorul n-a avut noroc.

A doua parte a ecuației.

Se pierde cardul de bonuri de masă. Posesorul nu se alertează, se gândește că e pe undeva pe acasă și-l va găsi. La 2 zile, cineva îi scrie posesorului pe Facebook că a găsit acel card. Posesorul vede de-abia după vreo 2 săptămâni mesajul, că intrase la filtered. Verifică imediat în aplicație dacă de pe acel card lipsește vreun ban. Nope, cei 250 lei pe care îi știa sunt la locul lor. Ia legătura pe Facebook cu persoana respectivă, care-i răspunde imediat.

Date fiind aceste două părți a ecuației și folosind pentru determinarea rezultatului inclusiv metoda izotopului de carbon simplă, aflați în care dintre cele două situații am avut de-a face cu un găsitor de card care este din Cluj-Napoca.

Comments 10

  • Si celalalt a vrut sa ti-l inapoieze. Voia sa vada daca e functional, daca are rost sa faca asta, apoi ti-ar fi dat banii cheltuiti de pe acel card.

    • Ahahaha. Da, nu este vorba despre mine, al meu e la locul lui în portofel, dar pricep perfect ce spui. De fapt domnul din prima ecuație dorea să se asigure că returnează posesorului un produs funcționabil în așa fel încât acesta să se poată bucura în continuare de el. Ce rost ar avea să-i dau omului înapoi ceva defect? Face sens, ca să zic așa :))

  • si totusi, ce pula mea este un card de bonuri de masa?

    • Ceva revoluționar, bă incultule! Recte nu mai iei bonurile de masă sub formă de hârtie, ca să rupi la ele și să te întrebe aia de la Mega dacă mai ai 2 lei și 48 de bani, ci ai suma respectivă pe card și dai cu el pe la un dispozitiv de ultimă generație pentru România, care se cheamă POS :))

      • Si atunci de ce nu vi se baga banii aia direct in cont, ca salariu? Oh, wait, cred ca stiu de ce – cumva sunt facute si distribuite cardurile de cine trebuie?

        • Nope. Din ce știu banii de bonuri nu intră direct în salariu, ci vin sub forma asta, pula mea, e un fel de normă de hrană zilnică în armată. Și card alege cine vrea, dacă se satură de rahaturile alea de bonuri. Mie și lui Para, de exemplu, ne-a plăcut mai mult cu cardul, că na, nu mai stai să dai diferențe plus că e mai simplă plata :) Unii preferă și acum varianta cu ruptul bonurilor la casă :))

          • Pai, coaie, daca va dau bani, de ce pula mea nu va dau banii direct? Gen “de maine primiti inca x sute de lei la salariu, ca-s bonurile de masa”? Ce sens are sa ai doua carduri in loc de unul? In afara de cazul mentionat mai sus – ala in care firma X face si distribuie cardurile si ruleaza si banii, evident.

            Eu la asta ma refer.

            Oricum e retardata chestia. “Bonuri de masa”.

          • Cred că este ceva legat și de dările la stat. Dacă dai bonuri de masă atunci trebuie să ai plătit totul, la modul legal. Nu mă pune să zic exact de ce și cum, că nu-s prea interesat de asta. Cert este că firma care dă bonuri de masă este neapărat cu totul la zi. Dar ce zici tu acolo nu e rău, banii ăia ar putea fi puși direct la salariu. Însă treaba de mai sus face probabil ca acestea să fie obligatoriu de luat separat. După cum am spus, România, de ultimă oră.

        • Banii aia sunt impozitati altfel, d-aia firmele prefera sa dea o parte din bani ca bonuri de masa. Daca ii dai ca salariu te costa X impozit (pe tine ca firma), daca ii dai ca bonuri de masa te costa X minus nus cat, si undeva invariabil un contabil considera ca trebuie musai sa dea bonuri de masa, pentru ca sunt afacerea secolului. E o idee incredibil de cretina, avand in vedere ca teoretic te restrictioneaza la ce poti cumpara, de unde si cat pe zi (dar practic nu verifica nimeni), expira dupa un timp (gen un an) si cel putin inainte, trebuia sa stai sa rupi hartii din carnetul pe care nu -l aveai niciodata la tine si sa te potrivesti la suma, ca nu-ti putea da rest la ele.

          • De aia am și preferat să pun suma aia pe card. Plătesc direct, fără rupt, fără adăugat bani, fără timp pierdut.
            În rest… să fie primite, așa cum sunt ele să fie. Na, dacă așa se consideră că trebuie, bonuri de masă, așa să fie :)

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: