OST Fest, debut timid

Cele trei trupe care au deschis festivalul OST Fest 2012 au parut mai degraba depasite de importanta acestuia decat gata sa se lanseze pe o piata muzicala care de-abia asteapta noi valori.

Inceputul a fost asigurat de Armies Of Enlil. La fel ca la OST Fest Junior, concursul care le-a asigurat prezenta pe scena, au sunat bine. O sectie ritmica impresionanta pentru niste nou sositi, o atitudine pozitiva prin care au incercat sa suplineasca lipsa de experienta.

Din nefericire nu au fost mai deloc ajutati de publicul anemic adunat in fata scenei, astfel ca recitalul lor s-a transformat in ceva anost.

La rand au fost Psychogod. O formatie destul de proaspata, care si-a inceput activitatea in 2009, abordand un metal care include, printre altele, ceva black si industrial, acestea fiind sonoritatile principale pe care le-am auzit de la ei.

S-au comportat neasteptat de bine, as spune chiar ca din cele trei trupe de deschidere ei sunt cei care s-au remarcat cu adevarat. Cu toate acestea, au suferit de aceleasi probleme ca si Armies Of Enlil, adica un public in fata caruia nu ai chef sa canti. Sper sa-i revad candva in fata unui public adevarat, pentru ca sunt sigur ca au mult mai multe de spus decat in prima zi de OST Fest.

La rand au urmat White Walls. Aici am avut o noua surpriza, dar neplacuta: aceea de a nu intelege foarte multe din recitalul constantenilor. Au sarit din stil in stil, fara sa convinga, incercand sa abordeze ceva ce semana a System Of A Down, numai ca nu le-a iesit mai deloc.

O “cantare” care i-a facut pe multi din cei prezenti sa se intrebe cand se termina, si trebuie sa recunosc faptul ca mi-am pus aceeasi intrebare. Pacat ca am avut parte de un astfel de recital in fata celor de la Exodus, pentru ca se putea mult mai bine.

Sa ne auzim cu bine de la urmatoarea cantare.

Cronica, aici.

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: