Nu vă opriți la pedeapsa cu moartea, vă rog!

Spațiul public (Doamne, cât de penibil sună chestia asta și cât de puțin public ar trebui să fie în spațiul public românesc, dar despre asta cu alt prilej…) s-a umplut zilele astea de moarte. Însă nu la moartea acelui nefericit copil am să mă refer, căzut și el la datorie în malaxorul infect numit România, ci la cealaltă moarte, moartea care se dorește introdusă, ca și cum nu avem deja destulă. La pedeapsa cu moartea.

Că e vorba de petiție, că e vorba de o simplă părere, cred că știți deja că circulă ideea asta a introducerii pedepsei cu moartea. De fapt a reintroducerii pedepsei cu moartea, pentru că-n statul lui Ceaușescu ea a existat, fiind abolită în 1990 și înlocuită cu închisoarea pe viață.

Nu stau să mă bag în amănunte. Știm că la pedeapsa asta se face referire și-n Biblie, acea carte drăguță și plină de iubire în care ăl de sus îți face diferite chestii rele dacă tu nu respecți un set de reguli uneori atât de penibile încât și babele de la țară ar râde de ele. Știm că americanii (ah, americanii, futu-i în gură să-i fut!) încă o mai păstrează prin unele state, știm că ei nu sunt singurii care dispun de ea, știm multe altele.

Știm inclusiv că înăsprirea pedepselor nu ar folosi, de asemenea, la nimic. Pentru un animal care vrea să violeze, chinuie și ucidă un copil este prea puțin important dacă la final va face 20, 30 de ani de pușcărie sau închisoare pe viață. I se rupe, credeți-mă. Și cred că la fel de mult i se rupe și de pedeapsa cu moartea. Pentru că ce și-a dorit el, în genere, este să simtă cum printre degetele sale se scurge viața altuia. Treabă pe care a făcut-o și, în eventualitatea pedepsei cu moartea, va muri fericit după ultima masă, ceva suculent, de preferat de la Cocoșatu’. Moartea fără miki e pustiu, vorba aia.

Fac o pauză, să transmit ceva. Dragilor care mă cunoașteți, vă mai aduceți aminte ce ciudat vă uitați, unii dintre voi, la mine când spuneam că nu vreau să am un copil pentru că nu vreau să mai ofer o victimă României, mai ales o victimă din sângele meu? Mno, poate ați înțeles acum despre ce vorbeam. Dați un telefon, ziceți că da, am avut dreptate, ieșim la o bere, xoxo, mai ales că știu că unii dintre voi vă temeți deja pentru ăia mici ai voștri. Pupătă, baftătă, viațătă, zic. Agentătă Loganătă, muiătă polițiătă. Din astea.

Așa, să ne întoarcem.

Prin urmare, hipsterimea și-a luat avânt și o bagă pe asta cu pedeapsa cu moartea. Probabil că ideea a venit în timp ce hipsterimea mergea pe trotineta electrică, cu ochii în telefonul mobil ca să răspundă la noul email al șefului, gândindu-se la curva aia de la PR care nu s-a cuplat cu el și a preferat un șef de departament, deși mai bătrân. Whatever. Ei, deși pedeapsa cu moartea ar rezolva un singur lucru, adică scoaterea noastră automată din UE, eu le sugerez omuleților ăștia să nu se oprească aici. Nu, nu. Să meargă mai departe.

Să meargă mai departe și să ceară introducerea curții cu jurați. Păi ori suntem NATO, ori nu mai suntem!

Nimic nu m-ar face mai fericit, nimic nu ar fi mai feeric decât un 12 Angry Men în variantă românească. Apropo, dacă reușiți cumva să aflați că ăsta este un film, apoi vă asigur că da, este și vă recomand să vedeți varianta sa din 1957. Pe Martin Balsam, Henry Fonda, Lee J. Cobb sau E.G. Marshall nu-i bate nimeni, indiferent de cine a jucat în remake-urile făcute, mai ales în ăla din 1997.

Așadar, curte cu jurați. Ce ar fi mai minunat decât un juriu, juriu care să decidă viața unui om, format din, hai să luăm la întâmplare, Papahagi, Caramitru ăla mic, Tatoiu, Nicușor Dan, Cristoiu, Matei (Sorina) și alții ca ei? Nu-i așa că viața unui om ar fi în siguranță când vine vorba de capacitatea ăstora de a discerne? Și stați, că ăștia-s intelectuali pe lângă ce povestesc mai jos.

Ieri veneam agale spre casă. La colțul unuia dintre blocurile pe lângă care treceam, adunare mare. Niște doamne, toate mâncând semințe și scuipând cojile pe jos și, desigur, subiectul zilei. Una dintre ele concluziona. Păi procurorul ăla e de vină, el nu i-a lăsat. Acolo e clar trafic de organe sau curve care-s duse la produs. Și cu trafic de copii se ocupa și Iohannis, am văzut la televizor, probabil că e rețea, e pe mână-n mână. Ooo, nu-i așa că asta ar fi perfectă pentru a face parte dintre cei 12 care decid ce este bine și ce este rău, dacă este bine sau dacă este rău și, în final, cum trebuie pedepsit eventualul rău?

Sună bine, nu? Și știți, juriul ăla apare și la infracțiuni mai mărunte, unele dintre ele pe care, din voia sorții, ați putea cumva ajunge să le comiteți și voi.

Așa că vă rog eu, nu vă opriți aici! Nu doar la pedeapsa cu moartea. Cum orice în România este discreționar, hai să o facem și pe asta la fel. Să dăm acest drept de a decide pensionarului supărat pe orice se mișcă mai rapid ca melcul. Să dăm acest drept de a decide funcționarei sastisite de la ANAF. Să dăm acest drept de a decide vânzătorului de pepeni din piață. Să dăm acest drept de a decide polițistului local pentru care două clase mai mult ca trenu’ reprezintă deja o ecuație cu mult prea multe necunoscute. Să dăm acest drept de a decide influensărilor de Instagram, ca să avem și noi poze de la proces. Să dăm acest drept de a decide corporatistului sătul să fie sunat de către șefi în miez de noapte.

Să dăm acest drept de a decide, în genere, oricui este supărat, are o idee și crede că poate decide. Până la urmă nu este nimic deosebit, nu am făcut deja treaba asta? Ia uitați-vă la Guvern, nu-s acolo niște oameni furioși, furioși că nu mai pot să fure și gata să vă condamne și la mai multă sărăcie, și la mai multă durere, și la mai multă viață searbădă doar pentru că… ei pot decide? Nu este ăla un complet de jurați pentru fiecare dintre voi? Păi de ce nu ați începe să faceți și voi parte din completele voastre? Să vă răzbunați? Să refulați? Să condamnați la moarte? Ce, voi sunteți mai proști?

Cu moartea pre moarte călcând.

Hai cu petiția. Hai că se poate. Hai cu România reală. Hai cu ortodoxia. Hai cu ceva. Vă rog, nu vă opriți doar la pedeapsa cu moartea. Hai cu petiția, poporul trebuie să decidă, el este suveran, indivizibil și alte câteva chestii de căcat, în genere mizerii din astea naționaliste cu care suntem tratați de prea mult timp pentru a mai avea puterea să discernem că alea nu sunt medicamentul, ci cauza.

Mulți dintre voi ăștia, rebeliunea nouă, nu ați făcut armata. Habar nu aveți ce înseamnă moartea. Am văzut eu ce poate fi. Nu, nu am ucis. Dar am văzut ce poate face dintr-o bucată de piatră un glonț pornit dintr-un PSL. Atunci am aflat că, de orice parte vine, eu sau adversarul meu ne ducem instant. Dacă ați fi trecut prin așa ceva poate ați fi priceput mai multe. Mno, azi e doar zi de dat din gură, așa că asumați-vă să dați din gură.

Ei bine, dragilor, dacă tot vă doriți să ucideți, hai să vă asumați asta. Nu-i mai lăsați pe judecătorii ăia corupți și proști să decidă. Să decidă poporu’, domnule, popor din care să aibă prioritate cei care provin din familii sănătoase. Alea-n care ea face mâncare, curat, spală, aprovizionează, are grijă de boraci… iar el o bate când pierde Rapidulețu’. Tradiționali și creștini, vorba aia.

#Rezist #CorupțiaUcide #NuCedăm

Închei spunând ce am mai spus de câteva ori. Îmi este mult mai teamă de faptul că vor să mă salveze ăștia noi decât de faptul că vor să mă termine ăia vechi.

Ah, era să uit. Dacă se întâmplă să fie un caz mai greu, așa cum este în filmul de mai sus, caz care vă va reține câteva zile la tribunal, nu vă lăsați păcăliți. Nu-i lăsați să vă dea sandwich-uri din alea răsuflate, nu puteți fi tratați așa. Cereți să vi se facă o comandă prin Glovo măcar de la Caru’ Cu Bere, dacă nu de la Casa Elena Lupescu. Păi ce pana mea, măcar atât, dacă tot faceți dreptate!

Vorba aia, dai o dreptate, dar știi că face…

Comments 12

  • Intamplator, eu sunt adeptul Curtii de Juri. Eu vad lucrurile in sens invers: pe termen mediu si lung, astfel de curti vor responsabiliza cetateanul.

    In America e o vorba: daca esti om de 50 de ani si ai facut macar scoala obligatorie (da, e o reglementare, acum e vorba de liceul complet, deci Tanti Marioara care scuipa seminte oricum nu va fi inclusa), cu siguranta ai intrat intr-o instanta. Ai avut treaba pe acolo. Fie lucrezi acolo, fie ca inculpat, fie ca jurat.

    Drept urmare, poporul (american ori britanic) e mult mai informat in ceea ce priveste justitia. Fix d-aia e mai informat, ca a fost, de-o parte, obligat sa se informeze, iar pe de alta parte a vazut ce inseamna justitie pe propria piele.

    In plus, ca sa te mai contrazic intr-o privinta, Cristoiu si toti aia am dubii ca ar putea fi intr-un juriu. Politicienii sigur nu au voie (nu stiu exact daca simpli membri, legea la americani difera in fiecare stat, dar la englezi chiar nu e voie), ziaristii CARE SCRIU DESPRE JUSTITIE iarasi nu au voie. Nu stiu sa zic despre fiecare in parte, dar ca idee in juriu sunt aproape de fiecare data oameni necunoscuti.

    Altfel, sunt constient ca ar fi gresit sa ne dam altfel in spatiul acesta geografic si cultural. Drept urmare, imi doresc nu ca Romania sa adopte curtea de juri ca sa faca-n ciuda Europei, ci imi doresc ca UE sa adopte, pentru toate tarile, aceasta curte. Cu masurile tranzitorii absolut necesare.

    • Dădeam numele alea mari doar ca idee. Ăia sunt la vedere. Ăia ca ei sunt peste tot, numai că acum nu au drepturi. Le-ar putea căpăta, you know :)
      Trecând de asta, jurații sunt o ruletă. Una mare. Nu-s sigur că este chiar ce vrei :)

      • Este o ruleta si sa ia un judecator, unul singur, o decizie. Multi psihologi, sociologi si criminologi sustin, totodata, ca deciziile luate de niste jurati normali sunt, in mare, aceleasi cu deciziile pe care le-ar lua un complet de judecatori.

        Care ar fi avantajul? Pai avocatii, care acum, in 90% din cazuri, vorbesc doar pt ei, intr-un limbaj juridic greoi, greu accesibil, ar invata sa vorbeasca pe intelesul tuturor.

        Si, cum s-a constatat, deciziile luate de un juriu sunt mult mai respectate decat cele luate de judecatori. Increderea este mai mare, oricate exceptii ar fi (ca sunt si din alea).

        Repet, si cu asta inchei: o Romanie care ar fi izolata aici, cu o curte de juri care n-ar mai exista la nicio tara din jur, nu ar fi de dorit. Dar o Uniune Europeana cu asa ceva, in toate tarile, ar fi cel mai bun lucru :)

  • Problema nu ar fi juratii – care-s foarte buni, doamne ajuta sa nu ma cheme sa fac asta cand sunt pe contract, ca belesc pula. Aia chiar sunt OK, ca aia macar nu-s rupti de realitate (si mai greu de cumparat).

    Problema e cine da sentinta. Nu pe aia cu moartea, care e irelevanta, ci pe aia “normala”. De pomana decid 12 ca e vinovat unul, daca judecatorul ii da pe urma doi ani cu suspendare (Dragnea, ceva)?

    Si, ca fapt divers, pedeapsa cu moartea (cu care nu sunt de acord) tot ar fi utila la ceva. Ia zi-mi, cand e prins unul de-asta care violeaza si/sau ucide un copil, ce preferi tu? Sa-i platesti “facturile” 20 de ani (cica pe la vreo 2800 de lei pe luna, ultima data cand am verificat) sau un banal adio, pacpac, mars?

    Ia sa vedem. 2800 * 12 * 20. 672,000 de lei (dar stim amandoi ca o sa creasca factura). N-o fi mult, dar parca tot merge facuta o locuinta din banii aia. Sau doua, depinde de oras. Stiu, nu se fac din banii aia, dar ar fi suficienti, nu? Munca silnica nu mai exista – ce primeste contribuabilul de banii aia, de-l intretine pe Gheorghe, baiatul care violeaza/ucide copii?

    Singurul motiv pentru care nu sunt de acord cu pedeapsa cu moartea e ca poti avea un regim totalitar cu kangaroo courts. Dar, daca ma gandesc un pic, aia nu prea mai intreaba daca suntem de acord…

    Oricum, e doar vrajeala. Capital politic. D-ala nerusinat, construit de un sistem falit pe cadavre de copii. Plm.

    • Problema cu pedeapsa cu moartea este că nu este posibilă aici, pe meleaguri europene. Pula mea, cumva pricep de ce vrea UK să iasă din mizeria asta, li s-ar putea deschide noi căi de a mai stăpâni lucrurile :) O accpt oricând, ba chiar particip la ea ca jurat, dar din nefericire nu se poate.
      În rest ai perfectă dreptate, ăia 12 sunt degeaba dacă stimatul domn judecător… :)

  • Manowar quick q: de ce nu mai merge blogul tau”

    • @Nick – Răspund eu: pentru că așa trebuie să fie, să nu meargă. Mă îndoiesc că va apărea și el să explice mai mult, așa că trebuie să te mulțumești cu asta. Dar e de bine, măcar atât pot să zic :)

  • Merci Bogdan….suna ca un hard Brexit ! Doamne ajuta Peace for all!

    • Ahaha, mișto asta :)
      Cu plăcere, na, ce să zic. Poate cândva ne trezim iar cu el la viață. Eu l-am invitat să scrie la mine când are chef, sub pseudonim (desigur, pentru asta trebuia să iau un abonament mai mare la găzduire, al meu nu este făcut pentru ce ducea blogul lui :d), dacă i se face dor :))

    • Ce înseamnă să nu ai alte probleme pe-acasă :)) Vorba aia, pe aici suntem ocupați, mai un nivel de trai, mai ceva crime serioase, mai ceva politicieni mânjiți, la ăștia văd că problemele-s rezolvate, fac psihoze de la jucării :)) Mă rog, nu este chiar jucărie, dar na :)

Leave a Reply to BogDan Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: