Myrath, după 9 ani

V-am zis că anul începe progresiv sau cu progresiv, deci nu este de mirare că după Leprous am zis să dau o tură să văd Myrath. Pe băieți i-am descoperit în 2011, când au venit la București alături de Orphaned Land și au cântat la Silver Church. O seară care a fost a lor, au fost fantastici atunci și mi-aduc perfect de bine aminte cât de rece m-au lăsat israelienii după recitalul pe care l-au reușit tunisienii. Bine, Orphaned Land m-au lăsat rece și-n 2013, dar asta este o altă discuție.

Mno, urma să văd Myrath după 9 ani, care va să zică.

Pentru deschidere a fost aleasă trupa suedeză Eleine. Nume care vine de la Madeleine Liljestam, fondatoarea trupei, că na, inventivitatea nu este neapărat întotdeauna la îndemână. Și prin fața mea, timp de vreo 30 de minute agonizante, s-a perindat o formație care nu știe ce vrea. Eleine cântă simfonic metal. În aceste condiții au urcat pe scenă cu o Madeleine grețos de teatrală și extrem de dedicată dansului din buric (I kid you not, fata are oricând loc într-un clip al lui Salam), cântând inclusiv un cover Rammstein (Mein Herz Brennt) care a sunat la fel de bine precum ar suna un cover al lui Chirilă după Slayer și având un chitarist sau basist, n-am stat să rețin, care era vopsit pe muian ca un veritabil component al unei trupe black. În viața mea, și nu merg chiar de azi la concerte, nu am văzut ceva mai prost făcut, prost cântat, prost interpretat și prost prezentat. Eleine este, din punctul meu de vedere, o formație la fel de utilă muzicii precum este blenoragia utilă sexului. Sper că ei sunt cei care au plătit ca să urce pe scenă, ca organizator nu le-aș da altceva în afară de bani de hotdog. A fost pentru prima oară în viața mea când aș fi preferat să am în fața mea galactica formație Scarlet Aura, decât să stau și să suport ce-au putut Eleine să ne pună să suportăm. Bă băiatule, a fost Apocalipsa muzicală acolo…

Noroc că până la urmă s-au decis să se dea jos de pe scenă. Pauza a fost excelentă, am putut să beau bere fără să înghit cu noduri, iar țigara a calmat starea de disperare impusă de ansamblul vocal-instrumental amintit mai sus.

Finally, Myrath. Primul lucru pe care-l pot spune este că de acum 9 ani de zile s-au rafinat. Show-ul lor este bine pus la punct, playlist-ul are tot ce trebuie în el pentru un concert serios, iar Zaher este parcă mai bun ca niciodată. Au dus sala acolo unde trebuia, semn că oamenii erau acolo pentru Myrath, nu pentru că ruoc și bere, și că recitalul de dinainte lăsase găuri serioase în așteptările oamenilor. Practic au pus mâna pe public de la prima piesă și i-au mai dat drumul la final, după un concert în care ne-au arătat că influențele orientale sunt departe de a fi așa de ușor de batjocorit pentru că na, maneaua este nașpa, dar când vine tunisienii și pun ceva chestie din asta pe ruoc, aoleu, ce bine sună…

A fost exact ce mă așteptam să fie ținând cont de evoluția muzicală și de albumele trupei, a fost o formație care și-a făcut treaba așa cum trebuie, corect, punctual și cu plăcere, ținând extrem de mult la relația cu fanii, ceea ce contează enorm și spune întotdeauna mult despre o formație. Zaher este oricum extrem de comunicativ, în România a mai fost, a rostit și câteva fraze în românește, ceea ce a umplut de plăcere dacii care-s mândri de țara lor, pe scurt, totul a fost excelent. Nu am nici cel mai mic lucru să le reproșez și am să merg și data viitoare să-i văd, desigur, dacă timpul îmi va permite. Ca idee, dacă nu eram obosit și nu aveam și altele de făcut… pe cuvânt de nu mergeam după ei la Brașov, acolo unde vor cânta azi.

Despre organizare nu am ce să spun, a fost excelentă, dar nu-mi dau seama ce ai putea greși la Quantic în materie de organizare, lucrurile sunt extrem de simple acolo. Accesul facil, sala nu a fost umplută la refuz, intrarea/ieșirea au fost separate în timpul concertului, într-un cuvânt totul așa cum cred eu că trebuie să fie.

Ce nu este în regulă la acest spațiu sunt toaletele, dacă le consider mizere aș spune că spun prea puține despre condițiile de acolo, dar poate că undeva și cândva patronul se va decide să ofere condiții decente și când te ai nevoie de baie. Sau mai ales acolo.

Cu sunetul aș spune că au fost probleme. Dacă la Leprous totul a sunat ca pe disc, inclusiv la trupa de dinainte, aici totul a fost jale. Eleine s-a auzit horror, indiferent de unde stăteai (mă rog, la ei aproape că asta nu a deranjat, oricum totul era prost acolo), iar Myrath au avut noroc doar de probabil experiența fantastică pe care o au și care i-a ajutat să depășească un sunet despre care aș spune că le-a fost potrivnic. Asta este, mai nimerești și zile din astea, zile în care la mixaj este pus cineva care nu aude bine. Păcat, mai ales pentru Myrath, pentru că-n club se poate cânta extrem de bine, știu deja asta, iar aseară nu s-a întâmplat nimic de genul ăsta. Poate data viitoare.

Data viitoare când am să fiu la Riverside, am spus deja că începutul ăsta de an este progresiv.

Să ne auzim cu bine de la următoarea cântare.

4 comments
  1. Si-n 2016 au avut probleme. Cred ca in afara de concertul lui Phil Campbell, n-am fost la nici un concert in Quantic la care sa nu fie probleme serioase cu sunetul. Myrath, Insomnium, Annihilator… toate cu probleme mari.

    • Leprous, cu vreo două săptămâni în urmă, a sunat ca pe disc. Inclusiv trupa de dinainte de ei, Klone cred că era, a sunat cât se poate de bine. A fost curat, dozat, a fost exact ce trebuie. Nu cred că-n Quantic nu se poate suna bine, cred doar că ține mult de cine face treaba la masă, pe mâna cui este sunetul. Dacă-l lași pe mâna noastră atunci da, este o problemă, prea puțini sunetiști cu adevărat buni pe aici 🙂

Leave a Reply to brontozaurel Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.