Manowar Release Party, un eveniment epocal

Blog de Rocker și-a luat ieri picioarele la spinare și s-a dus în Silver Church, acolo unde urma să se petreacă eveniment mare. Recte, lansarea noului album Manowar, ăla de acum 25 de ani.

Pentru că a ajuns mai devreme, blogu’ a zis să facă o tură prin Old School. S-a așezat frumos la o masă și a privit. Erau ceva artiști pe-acolo, nu le dăm numele, dar blogu’ s-a simțit așa, onorat, să se afle în vecinătatea unor asemenea oameni. Și cum berea nu merge prea mult afară pe seară, că încă nu s-a făcut așa cald, mi-am zis să intru în club.

Am făcut asta pe la 19.00-19.20. Ei bine, am avut prilejul să ascult discografia Manowar, redată selectiv, ceea ce nu pot spune că mi-a displăcut, mai ales că trupa are piese pe care sună excelent. Desigur, momentele de glorie au fost cele legate de Triumph of steel, album pe care-l consider și acum ca fiind cel mai inspirat, rapid, tehnic și cu suflet al formației.

Au venit și fanii. Vreo trei, la început. Stăteau în mijlocul sălii și se uitau în toate părțile. Unul dintre ei avea o geacă de fâș cumpărată din Dragonul Roșu, altul o freză care numai a războinic nu arăta, dar rușinea a fost spălată de tipa cu care veniseră și care purta tricou cu Manowar. Metale, frate!

Și cam asta a fost de când am intrat până pe la 21.2o, când am decis să plec. Chiar am stat să mă întreb dacă lansarea, evenimentul, cum vreți să-i spuneți, a fost făcută pentru fani sau a fost, așa, ca artiștii, organizatorii și prietenii lor să se mai vadă la un pahar de vorbă. Eu oricum aveam nevoie de ea, așa că berea și discuțiile mi-au prins bine.

Am înțeles că nebunia a început la vreo 15, 20 de minute după ce am plecat. Colegul mi-a spus că sala s-a umplut de fani, adică au mai apărut doi și s-au făcut cinci cu toții și a cântat AURA piesele sale în fața unui club entuziasmat și pus pe fapte mari. Nu știu dacă cei cinci au făcut crowd-surfing sau au pus-o de un wall of death, nu am mai cerut și asemenea amănunte. Poate la Trooper, că nici ei nu s-au putut abține să nu cânte în fața unei asemenea audiențe.

Ca jurnalist și iubitor de rock nu pot decât să mă declar încântat de un asemenea eveniment, căruia îi atribui dimensiuni epocale, să sper din tot sufletul că el se va repeta și că va deveni o obișnuință în industria muzicală carpato-danubiano-pontică. Numai așa rocu’ românesc și fanii lui poa’ să crească.

Lăsând deoparte amărăciunea și cinismul ultimelor trei rânduri, ar fi trebuit să-mi dau seama de eșec încă de când am văzut că afișul evenimentului arată ca ambalajul ciocolatei ROM.

Să ne auzim cu bine de la următoarea cântare. Desigur, dacă aceasta se va ține.

 

BogDan, Blog De Rocker

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: