Lucrul de acasă: poate te ajută

Am spus mereu și am să spun mereu același lucru: WFH nu este pentru oricine. Am lucrat peste 7 ani de zile în condițiile astea și spun cu mâna pe inimă că nu este ușor, iar dacă nu ești făcut pentru așa ceva și nu ai nici experiența necesară, atunci treaba poate deveni cumva neplăcută.

Așa că iată, pun pe hârtie tot ce știu și am învățat despre viața de truditor de la domiciliu, poate ajută pe cineva.

În primul rând, programul de lucru. Nu ieși sub nici o formă din programul pe care-l aveai la birou. Începi la ora X și termini la ora Y, la fel ca la birou, nici un minut mai târziu sau mai devreme. Lucrul de acasă tinde să se întindă și problema nu este că muncești mai mult, ci că organismul nu este obișnuit să tragă în plus față de cât știe el că trebuie să tragă zilnic. Asta poate pune probleme de acomodare și, pe termen lung, de rezultate.

Dacă la birou aveai un anume ritual personal de care te țineai, aplică-l fără excepție și acasă. De exemplu la ora 11am erai obișnuit să mergi la bucătărie și să mănânci un măr. Perfect, fă la fel. La ora 3pm erai obișnuit să ieși și să stai la o țigară preț de 20 de minute. Excelent, nu uita să faci asta la ora 3pm, chiar dacă ești acasă. Programul zilnic păcălește creierul, iar ieșirea bruscă din el va pune din nou probleme de acomodare.

În cazul în care ești genul de persoană care ieșea în pauză la masă, fă asta și acum, pentru cele 30 sau 60 de minute pe care le aveai la dispoziție. Dacă ieșeai la masă cu colegii și acum nu ți se mai pare funny să mergi singur să mănânci, folosește acele 30 sau 60 de minute pentru o plimbare, chiar dacă una în jurul blocului. Din nou, acest lucru va ajuta cel mai important ajutor pe care-l ai, procesorul central. Câtă vreme nu se simte păcălit, totul va fi ok.

Recomand să lucrezi pe un fond sonor, desigur, aici existând și cazurile în care ești genul care nu se poate concentra pe așa ceva. Ajută la a te ține alert, indiferent de care este alegerea ta. Fie că e vorba de Slayer sau de hitu’ de coronavirus al lui Mihăiță’ Piticu’, totul este ok câtă vreme organismul tău nu cedează atmosferei de acasă, una cu totul alta decât cea de la birou. Dacă duci dorul atmosferei în care toată lumea vorbea în open-space, perfect, dă drumul la Digi24 sau orice alt post de știri și lasă-l să meargă. Acolo toată lumea vorbește cu oricine și peste oricine.

Încearcă, pe cât posibil, să organizezi biroul de acasă la fel ca pe cel de la sediu. Eu, de exemplu, îmi țin lucrurile aduse de la birou în aceeași ordine în care erau ținute la sediu, pentru ca mâna mea să se ducă spre căști exact acolo unde știe ea că trebuie să fie ele. Până și portul USB folosit pentru ele este același, nu altul. Ăsta este un alt automatism care vine cu timpul, și unul care am constatat că trebuie servit în continuare pentru ca procesorul tău să te lase în pace și să considere că e în clădire, nu în apartament.

Nu face greșeala de a cădea în patima discuțiilor mai lungi sau mai scurte cu cunoscuții, rudele, tovarășii sau alte nații de persoane cu care socializezi. Da, la început ți se va părea că ai timp. Nu, la final vei constata că nu ai timp și fiecare discuție din aceasta pe care o duci va îngreuna revenirea la treburile tale zilnice. Te sună cineva, răspunde, fii scurt, spune că ai treabă și întoarce-te cât mai repede în zona de office, chiar dacă în acea clipă nu ai de lucru. Ideea este de a te ține aproape de rutina ta zilnică, chiar dacă ea e pe pauză în acel moment.

Ai mare grijă la comunicare. În orice context ai vrea să crezi altceva, lucrul de acasă forțează o altă comunicare. Ești între pereții tăi, scade alerta la cuvinte care ar putea jigni sau supăra alte persoane și știi și tu că în ziua de azi trebuie să cauți în DEX înainte de a vorbi. Citește de câteva ori ce ai scris. Ai grijă la verbe și agresivitate. Vezi să nu intervină miștoul. Dacă intervine, vezi ce tip de mișto este, unde se duce și analizează dacă persoana respectivă este capabilă să-l recepteze ca atare. Fii profesionist și acasă, chiar dacă altfel îți vin frazele când ești la biroul tău personal cumpărat de la Ikea.

Și, la final… nu bea pe perioada programului de lucru. Nu mă refer la a turna ca animalul în tine. Însă să știi că acel 50 de Jack pe care ți l-ai turnat va produce mai multe pagube decât toate celelalte de mai sus adunate. Nimic nu relaxează mai mult creierul decât acel pahar de acasă. Păstrează-l pentru seară, așa cum făceai zi de zi. Știu, nu te îmbeți, dar nu despre asta este vorba. Am zis deja de câteva ori, trebuie să faci tot ce poți pentru a demonstra motorașului tău că nu ești acasă, ci la lucru. Așa funcționează organismul.

Din câte vedeți, din punctul meu de vedere este vorba despre creier. Trecerea bruscă de la biroul din clădire la biroul din casă nu este o joacă. De-a lungul vieții am fost forțat să mă obișnuiesc cu ambele treceri, de la birou acasă și de acasă la birou. La vremea mea am reușit ori de câte ori s-a întâmplat asta și tocmai de aceea spun că nu este vorba despre altceva decât despre creier. Eu am avut timp să fac asta, pentru că situația era pe termen lung, așa că mi-am permis să lucrez la fiecare dintre regulile de mai sus și să le adaptez condițiilor. Acum nu este vorba despre așa ceva, este vorba despre o perioadă în care ai ajuns dintr-o dată acasă și la fel de dintr-o dată vei ajunge iar la birou. Fă cam ce ți-am zis eu mai sus și vei sta pe picioare la nebunia asta, ceva mai gravă decât trecerea de la 22 la 5 grade, cum ni se tot întâmplă de la începutul anului.

Stay safe și… cu plăcere 🙂

2 comments
  1. eu nu simt nevoia sa am obiectele in aceeasi ordine, dimpotriva. Dar e vorba doar de mine aici 🙂
    Cat despre baut, acum depinde in ce tara. In Franta se bea la masa de pranz din pauza de la munca. Tot timpul, toata lumea… Deci… 🙂 Pe mine m-a socat ca ei, apoi am facut ca ei 😉 si a fost ok.
    Sa treci cat mai ok prin perioada asta! Sanatate multa tie si celor dragi.

    • Știu că francezii preferă vinul la masa de prânz, aproape că nu se poate fără el, tocmai de aceea au și sticluțele alea mai mici care acum încep să-și facă loc și pe aici. Da, e cumva de fiecare, ideea este că tot la program revin. Eu de exemplu până în 8 seara nu mă ating de alcool, în zi de lucru. Dar da, la francezi este altă cultură, altă treabă, alte povești și noi clar nu avem de-a face cu ele 🙂
      Sănătate și la tine și să ne auzim cu bine după nebunia asta. O trece și ea, vorba aia 🙂

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.