Interstellar (2014)

Nu văd majoritatea filmelor alături de ceată. Tocmai de aceea a sosit așa târziu acest Interstellar, după ce s-a potolit orice formă de a împuți online-ul cu el așa cum se împute și când are loc vreun concurs de talente românești.

O să fiu scurt.

Tocmai am stat de vorbă cu cineva care a spus că este impresionant. Dintr-un anume punct de vedere, poate. De fapt…are dreptate. Științific, ok, avem ceva acolo. Discuția pe baza temelor propuse acolo nu apare pentru prima oară, dar de data asta apare într-un film extrem de lung, destul de bine pregătit și într-o formă care îndeamnă la ceva mai mult de-un “p*** mea, poate da, așa este”. Aici nu putem să răpim prea multe, pentru că la partea cu știința suntem departe de a sta vreunul excelent. Cu toate acestea unii dintre noi nu suntem chiar amatori, iar penultimul paragraf vă va lămuri ce vreau să spun cu asta. Știință, dar să nu exagerăm.

Cinematografic, din punctul meu de vedere filmul este nul. Nul până la minus. Însă îmi este extrem de clar că nu s-a dorit un succes de box office, deși din ceea ce știu chiar a fost unul. Am rămas din toată pelicula cu un singur lucru: cu jocul excelent al lui Matthew McConaughey. Desigur, unul departe de ăla din True Detective, dar solid, exact ce trebuie el să fie. Și m-a bucurat că actorul ăsta a fost descoperit sau s-a redescoperit de ceva vreme, chiar dacă puțin cam târziu pentru gusturile mele. Este unul dintre talentele care ar fi fost nedrept să se piardă, așa cum aștept chiar și de mai multă vreme ca și Will Smith să se oprească să joace porcării și să revină la roluri în care a demonstrat că poate fi excelent. Roluri ca acelea din Seven Pounds sau The Pursuit Of Happyness.

Pe scurt, Interstellar este un film de forjat puțin creierul. Poate pe alocuri plicticos, poate pe alocuri străveziu mai ales dacă scăpați legătura dintre două dialoguri, pentru că acolo cam totul are o legătură. Departe de o capodoperă în sensul acela al cuvântului, repet, extrem de static și de plicticos, dar ceva care cred că trebuie văzut.

Mai precis, dacă ai citit două articole pe temele tratate și ai mai adăugat și o carte…nu ai nimic de văzut. Însă pentru categoriile de puleți pentru care cultura generală se oprește la Nemerovschi și tratate de dezvoltare personală…filmul este genial. Este genial pentru că le desenează puleților ceea ce nu ar pricepe din citit. Dacă acesta a fost scopul filmului, jos pălăria, încercarea de a educa anumite forme de intelect nu putea avea o formă mai bună.

P.S. – Nota de pe IMDB mi se pare imensă. Aș fi mers pe mâna unui 6, poate 6,5.

IMDB

Add Comment

Required fields are marked *. Your email address will not be published.