Hammerfall, eveniment cu jumatati de masura

Moment poetic. Nu, nu plecati, e chiar cronica de concert. Moment poetic, asadar:

“Patru trupe mari / Rocari, faurari, / Mari, se vorbira / Si se sfatuira / Ca l-apus de soare / Sa cante-n Bucale. / Baciul ungurean / Fiind el mai viclean / Treaba a aflat / Si s-a suparat. / Si s-a apucat / Ziduri daramat / Autobuz stricat / Drumuri incurcat. / Nu lasat la ele, / In tara cu manele. / Nu lasat deloc / Cante in Hard Rock. / Deci, pe la apus / Doar una-a ajuns”.

Randurile de mai sus se refera la ceea ce trebuia sa fie concertul trupei Hammerfall la Bucuresti si a ajuns sa nu mai fie. Trei formatii au ramas la Budapesta, din “motive tehnice”. Asa ca in loc de Amaranthe, Death Destruction si Vicious Rumors, rockerii bucuresteni s-au trezit la Hard Rock Cafe in fata a doua formatii romanesti, Blind Spirits si L.O.S.T.

Bine, nu mai are rost sa mai comentam pe tema asta, asa ca sa mergem mai departe. Nu stiu cat de bine s-a realizat comunicarea pe tema asta, dar la fata locului existau persoane care se intrebau de ce asculta altceva decat ceea ce se asteptau. Normal, explicatiile nu vor intarzia sa apara, daca le va cauta cineva. Explicatiile apar intotdeauna.

Primii pe scena au urcat Blind Spirits. O trupa extrem de vioaie, care si-a dat seama de-abia la final de norocul care a lovit-o, deschizand un concert Hammerfall. Au cantat insa bine si au reusit sa lanseze un nou hit printre spectatorii adunati, pentru ca au sosit cu o piesa care a prins imediat la public: “Seek and Destroy”.

Da, acea piesa, din 1983, de pe primul album Metallica. Singura cantata ca la carte, de altfel. Nu a fost nimic de mirare, pentru ca pe parcursul concertului solistul vocal al celor de la Blind Spirits s-a chinuit sa ne convinga cat de mult seamana vocea sa cu aceea a lui James Hetfield. In unele cazuri, a si reusit. De aici nu pot sa inteleg decat ca trupei i s-a comunicat, inainte de a-si incepe show-ul, ca e vorba de karaoke.

Au urmat L.O.S.T. Si totul s-a schimbat. Pun mana pe inima si va spun ca nu exista departament de creatie care sa fi putut concepe o campanie pro-vegana mai buna decat recitalul acesta. Adica, oamenii stateau la mese si mancau meniuri pe baza de carne, iar de pe scena auzeau, live, cum au sunat ultimele clipe ale orataniei din farfurie. Nu stiu cum de a iesit comuniunea asta asa bine, dar iata ca se mai aliniaza si astrele.

Altfel, solistul vocal ne-a comunicat, intr-o clipa de pauza, ca le lipseste colegul care era responsabil cu glumele, iar el este neinspirat in seara aceasta. Bun. Prin urmare, daca trupetii de la Blind Spirits au stiut ca era vorba de karaoke, cei de la L.O.S.T., iata, stiau ca e vorba de un concurs de bancuri.

Am fost mult prea rau, veti spune. Da si nu. In clipa cand alegi la intamplare, cam asta se intampla. Blind Spirits n-au fost deloc racordati la eveniment. Nu stiu daca au avut trac, nu stiu daca au fost adusi pe sus si nu au avut timp sa discute intre ei, dar nu le-a iesit deloc asa cum cred ca poate si-ar fi dorit. In plus, am ceva retineri vizavi de forta de a stapani o scena pe care, la cateva zeci de minute de ei, urma sa urce o trupa in forma.

In ceea ce priveste L.O.S.T., consider ca alegerea a fost neinspirata mai ales prin prisma genului practicat de trupa, care nu prea avea legatura nici cu acela al trupei de deschidere, si nici cu acela al suedezilor de la Hammerfall. Adica, totusi, nu aduci o trupa care o rupe mai mult decat binisor pe death inaintea uneia de power! Este drept, o parte din public nu s-a simtit chiar rau, au existat si oameni care s-au implicat in recitalurile celor doua formatii, dar s-a vazut ca lucrurile au fost facute de mantuiala.

Habar n-am cat timp au avut organizatorii la dispozitie si nici cate formatii au contactat pentru a le inlocui pe cele trei care n-au mai ajuns la Bucuresti, dar din punctul meu de vedere alegerile au fost total neinspirate.

Pe scurt, intr-o situatie ca asta, te intrebi: “Pot sa-i pun pe Iris in deschidere la AC/DC?”. Nu, pentru ca se prind aia de riff-urile copiate. “Pot sa-i pun pe Holograf in deschidere la Bambi?”. Nu, ca nu mai canta decat jingle-uri Millennium Bank. “Pot sa-l pun pe Tudor Chirila in deschidere la Slayer?”. Ma rog, aici raspunsul este pozitiv, poate ne ajuta Kerry King cu ceva, auzindu-l. Si tot asa. Ei bine, iata ca unii nu isi pun deloc intrebari. Cel putin nu in cazul formatiilor aduse sa deschida Hammerfall.

Sa trecem, insa, la atractia principala, nordicii de la Hammerfall, sositi la Bucuresti sa dezlantuie legiunea de power prin populatie.

Suedezii au urcat pe scena in jurul orei 22:35, si au facut-o in stil mare. Prima piesa, din ce mi-am dat seama, a fost “Patient Zero” de pe noul lor album, Infected, album pentru care, de altfel, se si afla in turneul de promovare.

A urmat, spre deliciul publicului, “Heeding The Call”, ca sa nu mai spun de “Last Man Standing”. Dupa piesa asta as spune ca a inceput si delirul de power. Hammerfall a apasat pedala, aratand ca este o trupa intr-o forma fantastica si oferindu-le celor din fata scenei tot ceea ce asteptau de la ei.

Au fost “Riders On The Storm”, “Let The Hammer Fall” sau “Legacy Of Kings”, in fata unei atmosfere din ce in ce mai calde. Joacim Cans s-a simtit bine in fata unui public mai restrans la numar (atat cat permitea locatia), dar care sosise acolo pentru Hammerfall, Oscar Dronjak si Pontus Norgren s-au completat de minune, iar tandemul Fredrik Larsson-Anders Johansson a functionat fara greseli.

La inceput chiar m-am temut ca Hammerfall nu se va simti chiar bine in fata unei sali care combina restaurantul cu scena, dar lucrurile au mers admirabil si cum, de la inceputul recitalului, lumea nu prea a mai stat pe scaune, totul a mers struna. N-a scartait nimic. Suedezii au sosit la Bucuresti sa faca show si si-au respectat fara probleme statutul.

De scartait a scartait insa mintea incarcata de alcool a unora, pentru ca, din ceea ce am vazut, prin fata s-a cam lasat cu bataie intre vreo doua persoane, una din ele fiind scoasa afara. Normal, in urma au ramas ceva cioburi, ca na, a fost ca la nunta, cu spart de sticle.

Cam asa a fost la Hammerfall si, adunand lucrurile, as spune ca macar in ceea ce-i priveste pe suedezi, treburile au stat bine. Poate ca data viitoare vor sta bine din toate punctele de vedere.

Rock on!

Hammerfall, SETLIST, Bucuresti, 30 noiembrie:

1. Patient Zero
2. Heeding The Call
3. Any Means Necessary
4. Bang Your Head
5. Blood Bound
6. Let’s Get It On
7. Last Man Standing
8. Renegade
9. Always Will Be
10. Dia De Los Muertos
11. Riders Of The Storm
12. Steel Meets Steel
13. Legacy Of Kings
14. Let The Hammer Fall
15. The Dragon Lies Bleeding
16. The Templar Flame
17. Glory To The Brave
18. One More Time
19. Hearts On Fire

Cronica, aici.

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: