fără frână

Am rămas fără frână pe Kiseleff. Desigur, exact când trebuia să opresc la stop. Desigur, de obicei nu folosesc decât frâna de spate, aşa că a durat puţin până să mă dumiresc şi să trag ca disperatul de aia de pe faţă. N-am ajuns prea în stradă, zic.

Aşa că de azi frânez cu ceva metri buni înainte, că pana mea, nu ştii niciodată ce te aşteaptă. De obicei folosesc ultimii 30 cm pentru a mă opri, bazându-mă pe frână. Îhî. Ia să nu mai fac asta :)

Mâine pun bicicleta pe butuci să văd ce draci poa’ să fie. Dacă nu, luni la service, am unul alături de mine.

Comments 4

  • Cea mai buna frana cand sunt cu rolele: ma trantesc pe jos. Serios. E mai bine decat in fata unei masini sau in lac.

    • E, de pe bicicletă e ceva mai greu. Am făcut-o, nu e chiar foarte ok, dacă era nevoie de asta lăsam bicicleta să se ducă şi eu rămâneam în urmă, cu toate riscurile. Însă maşina aia era mai departe şi am avut noroc să-mi revin şi să găsesc într-un final şi frâna cealaltă pe care o ignor de fiecare dată. Uite că acum ea a decis să nu mă ignore, lucru de care mă bucur :)

  • Bai nu vreau sa fiu rau, dar inainte scriai pareri, opinii, fraze inteligente. Acum mai ai un pic sa scrii daca te-ai cacat moale sau tare.
    Fara suparare, dar sinceritatea imi cam sta in fire. Pune mana si revino-ti si scrie ceva mai ‘telectual

    • Ştiu. Doar că nu am întotdeauna chef. Plus perioada nefastă prin care trec, plus graba de a termina volumul. Toate astea mănâncă. Prefer să pun tot ce am în muzică, trag destul pentru zilele cu muzici :)

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: