Din drum #60

Tony Mills – Beyond the law (2019)

Un album ușurel de hard-rock, purtând parcă parfumul acela aparte al zilelor în care genul era la putere. Omul nu este un începător, dar muzica sa parcă ar fi. Este ceva simpluț, cam ca pe vremurile când Survivor se chinuiau să producă primul lor hit iar REO Speedwagon puneau prea multe clape-n piesă. Mno, una peste alta este un album numai bun de ascultat în orice moment al zilei, este acel album care aduce un pic de zâmbet chiar dacă la final veți uita că l-ați ascultat. Eu cred că merită să-i dați o șansă.

Phantom Witch – Death as we know it (2019)

Băieții ăștia sunt o trupă americană de thrash aflată, din ceea ce văd, la primul disc. Nu par a fi înființați de multă vreme, prin 2016 ieșeau la iveală cu un demo, deci trupă tânără. Nu am fost foarte impresionat de ei, dar aș spune că e ceva pe acolo care te face să mergi înainte cu discul. Nu e nimic nou, nu e nimic genial, nu este nimic să nu mai fi auzit sau ascultat, dar este un album curățel, deloc rău executat și care pentru amatorii genului nu văd de ce nu ar fi chiar de apreciat. Acum, pentru voi… aș spune să treceți cu urechea peste el, chiar dacă nu veți mai face asta a doua oară.

Kryptos – Afterburner (2019)

Kryptos sunt un fel de băieți-băieți acolo de unde vin ei, adică Bangalore, India. În plus au colindat destul prin lume, au semnat cu un label american și au deschis pentru destule trupe serioase (Iron Maiden, Kreator etc). Acum… albumul. Well, e un heavy cu ceva influențe thrash, rapid, nervos și bine executat. Mie mi-a plăcut albumul, nu mă așteptam la așa ceva din partea aia de lume, dar la final trebuie să spun că am ascultat un disc bine făcut și executat. E puțin copilăresc, aduce puțin a anii ’80, dar este delicios și merită să investiți ceva timp în el. Nice done, India.

Dünedain – Memento Mori (2019)

Un album de power în spaniolă pentru că na, băieții sunt spanioli. Și asta este problema mică a albumului. Cealaltă, aia mare, este faptul că există. Din nou power, din nou aceleași chestii care uneori nu se mai termină și care nici nu trebuiau să înceapă, aceeași lipsă de inventivitate și de capacitate de a atrage, aceleași chestii de care sunt sătul. Nu-mi dau seama de câți ani este genul ăsta mort la modul la care nu se mai poate scoate nimic din el, dar este mort. Nu vă recomand, vă veți plictisi de moarte și nu are rost. Sunt lucruri mai bune de ascultat, chiar pe zona asta.

I, Apokalypse – Destroyer Of Worlds (2019)

Canadieni și black/death-metal, aoleu, știam că ăștia-s liniștiți prin zona aia, nu bagă satane din astea supărate dar na, m-am înșelat! Mno, un album deloc rău, unul din rarele albume de gen care mă prinde. Poate pentru că este ceva mai melodic, poate pentru că am o anume afinitate pentru Canada, habar nu am, cert este că am fost ok cu el în căști, a mers bine, a fost ce trebuie în clipa aia. Probabil că ascultatul ăsta ține și de momentul în care ești prins sau nu de un album. Recomand să-i dați o ascultare. Promit că nu vă doare. Oricum, interesantă apariție din zona aia de lume.

Comments 8

  • Ascult albumul Kryptos in momentul asta. Promitator pana acum.

    • Neașteptat, să știi. Total neașteptat. Și impresionant ținând cont de zona din care vine trupa :)

      • Mhm. M-am apucat sa iau la ascultat ce-au mai scos inainte. Mersi! :)

        • Cu plăcere :) Sper să mai dau de chestii din astea :)

          • Cat se poate de serios, ma gandesc sa-i prind live luna viitoare. Monheim am Rhein, nu departe de Essen, la 2 zile dupa Metal Church. Ar fi Ugly Kid Joe, Soulfly, Metal Church + Armored Saint si Kryptos in mai putin de o saptamana.

          • Well, nu sună deloc rău. Deloc-deloc :) PS – Ugly Kid Joe credeam că nu mai sunt pe piață, lol. N-au avut ei multe de spus nici când erau pe val, mă gândeam că na, poate au tras totuși pe dreapta. De Armored Saint nici nu mai zic, mi-e teamă să-mi aduc aminte de anul în care trupa asta însemna ceva, i se rostea mai des numele :)

          • Ugly Kid Joe au fost foarte tari la Rock the City 2012. Dar sincer, in momentul in care am aflat ca vin la festivalul ala, am avut cam aceeasi reactie :)) Cat despre Armored Saint, sunt in deschidere la Metal Church. Mai departe de asta nu stiu. Stiu ca i-am ascultat de curiozitate, dar nu mai tin minte nimic in nici o directie. Ceea ce nu e de bine, dar macar nu e nici de rau. Unele trupe prind, cum a fost cazul acum cu Kryptos. Unele trupe ma lasa… “ce mama dracului?!” (ahem, Gloryhammer). Si cu altele e de-a dreptul… nope, close/ back button, bye!

          • Mdeah, depinde de cum recepționezi trupa, asta este adevărat. Mno, aștept să vină ziua de mâine, sunt curios cum sună tata Coverdale după 22 de ani de când l-am auzit live prima și ultima oară. Altfel, săptămâna viitoare cred că mai apar două postări cu muzici, dacă nu trei.

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: