Din drum #145

Evergrey – The Atlantic (2019)

Poate unul dintre cele mai bune albume semnate de trupa asta. Sugerez să-l ascultați, merită din plin. Progresiv, desigur, nimeni nu atinge Dream Theater, dar trupa asta are interpretarea sa. Bine pus la punct albumul, bine  aranjat, bine împărțit, bine interpretat. Îl recomand fără probleme, nu sare în aer, nu este de geniu, este doar de ascultat. Băgați, e bine ce-i acolo!

Black Sweet – The Lights (2019)

Heavy combinat cu ceva hard-rock, din Japonia. Ei bine, este un album de ascultat. Băieții știu ce fac, sunt pe treaba lor, reușesc să scoată la capăt un album care nu este deloc ușor. Nu este extraordinar, dar găsiți lucruri bune pe el, găsiți inclusiv ceea ce le lipsește altora, bucuria de a cânta. Îl recomand, nu trebuie să-l ratați, vorbesc serios, treceți peste el.

Grave Circles – Tome II (2019)

Black metal agresiv din Ucraina. Mno, aș spune ceva bun despre discul ăsta, doar că nu pot. Este același disc de metal care nu spune nimic, care sună ca alte 100 de albume de profil, care este și el ca să fie acolo. Nu recomand, nu am de ce, se poate trece ușor peste, poate data viitoare le iese mai bine. Grohăială inutilă, vorbesc serios.

Navjarmaahr – Navje (2019)

Black combinat cu pagan metal, sosind din Rusia. Neașteptat nume, neașteptată abordare, să zic așa. Oamenii se descurcă, nu sunt nici mai slabi, nici mai buni ca alții, dar discul merită măcar o ascultare. Este un album bine făcut și bine produs, și clar că asta-l scoate din zona albumelor obișnuite. Dați-i o șansă, nu veți regreta. Desigur, este un album de o ascultare.

Lethal Prophecy – Blind Creator’s Plague (2019)

Death metal pe alocuri melodic, și vine din Rusia. Un alt album de ascultat, combină multe acolo, oferă la fel de multe. Nu devine plictisitor, îți dai seama când se termină piesele, se păstrează la fel de agresivi până la final, ideile nu sunt multe, dar sunt decent redate, ei bine, le-a ieșit. Merită măcar o ascultare, oamenii ăștia știu bine ce fac.

Talethrone – The King in Hollow Trunk (2019 – EP)

Folk metal sosind din Finlanda. Adică grav. Folk metal nu ar trebui să existe, dar uite că se merge cu el înainte. Despre EP-ul ăsta tot ce am de spus este că merită ascultat. Vorbesc serios, totul este unde trebuie să fie. Oamenii au dozat totul ca să poată fi ascultabil și asta și iese de aici. Și au și ceva idei, prima piesă spune clar asta. Dați o ascultare, nu strică.

Fragile Art – Axiom (2019)

Death metal melodic, extrem de melodic, venind din Rusia. Eu personal cred că discul ăsta merită o ascultare, oamenii fac ei ceva acolo. Avem ceva idei, avem ceva interpretare, avem aranjamente bune și producție de top. Aș mai spune că se pricep la ceea ce fac, știu bine ce este acolo și de aia și livrează ce primim. Trust me, give a chance. E bine de tot ce-i aici.

Cult Of Erinyes – Æstivation (2019)

Black metal din Belgia. Ei bine, avem black. Din ăla simplu, primar, de trupă de debut. Mno, nenea ăștia se pricep ceva mai bine ca la debut, dar ceva acolo tot nu este ce trebuie să fie. Nu recomand, ați mai ascultat discul ăsta, nu este nimic deosebit de primit de la el. Desigur, nu este un disc prost, așa că dacă doriți o ascultare de belgieni care nu au legătură cu genul, vă rog…

2 comments

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.