De acasă (8)

American Reunion (2012)

Asta este o altă serie pe post de ciorbă care se tot reîncălzește. Și sincer să fiu nici măcar primul film al seriei nu a fost cine știe. Așa că dacă dați de comedia asta, nu ați văzut-o și ați vrea să dați click… nu o faceți. Este lâncedă, glumele sunt răsuflate și prost spuse, jocul este prost, totul este făcut să te enerveze, nu să te binedispună. Poate se termină și cu porcăria asta, sper să nu văd că apare un film din serie avându-i pe protagoniști… la pensie.

Roman J. Israel, Esq. (2017)

Un film ceva mai serios față de media celor pe care le-am văzut de obicei în ultima vreme, așa că a fost un pic mai greu de urmărit. Oricum, un film bun, cu un final cumva previzibil, dar care ține, și un Denzel Washington care pare a fi mai bun pe vreme ce trece. Nu la fel de bun este și celălalt nume mare prezent în film, Colin Farrell, dar de la băiatul ăsta m-am obișnuit deja să nu mă aștept să primesc prea multe. Recomand, de văzut.

Gotti (2018)

Primul lucru cu care am rămas după ce am văzut filmul acesta a fost că este o mizerie. Insultă istoria, insultă personajul, insultă Mafia, insultă cinematografia. Nici măcar nu-mi dau seama ce s-a dorit a fi filmul ăsta. Nu se concentrează pe nimic cu precizie, nu spune nimic, speculează absolut orice, aruncă în fața ochilor un fel de șaorma cu ingrediente proaste. Iar John Travolta, de obicei un actor decent, n-are cum să salveze prostia și nici n-o face. Eu nu-l recomand.

The November Man (2014)

Nimic deosebit, Pierce Brosnan într-un roll de gen Agent 007, nu că nu ar ști ce-i aia. Numai că acum e ceva mai bătrân și parcă-i mai greu să crezi că nu-i face discopatia probleme când salvează lumea sau ce vrea el acolo să salveze, mai ales că e un agent la pensie. Mno, agreabil film, chiar dacă nu cine știe ce, te ține treaz, nu-i genul care să te adoarmă, iar Brosnan are modul ăla al său de a juca care te face să vezi prostioara până la capăt. Ah, să nu uit, Olga Kurylenko e mișto.

Siberia (2018)

Slab. Slab rău de tot. Dialoguri proaste. Film lânced. Keanu Reeves rostindu-și replicile cu grația și empatia pe care o are o scrumbie în sos propriu. Previzibil cu spume. Ce este de văzut este jocul Anei Ularu, mai ales în afara scenelor de sex, mi se pare că și-a construit fantastic personajul. Și-n scenele de sex tot Ana Ularu contează, tot ea trage lucrurile după ea, Keanu parcă nici n-a dorit să fie în filmul acesta, pe cuvânt. Slab. Slab. Dar recomandarea mea este să-l vedeți pentru Ana Ularu, am tot respectul pentru prestația ei.

Comments 2

  • un film bun n-ai vedea si tu..:P

    • Sunt adunate de ceva vreme. Iar capul meu nu duce lucruri serioase la ora asta. Așa că dau și eu click pe ce apuc de pe Netflix sau alte surse și văd cu ce mă aleg. Uneori iese mai bine, alteori iese mai puțin bine. Csf, ncsf, până nu este liniște nu este nici vreme de lucruri mai de artă, nu am cu ce să le duc :)

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: