Ciuleandra, un arhetip fotbalistic periculos

Nu cred că nu ştiţi asta, dar noul sponsor al naţionalei este Timişoreana. Mi se pare normal, la vremuri noi alcooluri nou, că alea care au fost nu mai cadrează cu evoluţia socială a golanului român în tricou galben. Însă asta contează mai puţin, fiecare trebuie să aibă ceva de băut, mai ales naţionala României.

Ceea ce m-a distrat teribil a fost dorinţa sponsorului ca la fiecare gol marcat de tricolori, pe stadion să se audă o strofă din Ciuleandra. Să-l aduci pe Puiu Faranga între gradene este, recunosc, un act de demenţă naţionalistă rar întâlnit. Nu de alta, dar gestul poate fi interpretat şi ca unul mesianic: cum a ucis-o el pe Mădălina, aşa ar putea ucide şi Victor Piţurcă speranţa de calificare. Sau, ca să fiu rău, crima lui Puiu Faranga este echivalentul crimei de a consuma Timişoreana când pe lume există atâta bere bună. Dar să trecem şi de asta.

Poporul român nu suferă de nimic altceva aşa cum suferă de sine. Dacă-i spui cum pierdea Mioriţa calificarea prin “moarte subită”, cum se calificau ăia în prelungiri la Posada sau, şi mai bine, cum a udat Mihai Viteazul gazonul de la Neajlov ca să-i împiedice pe turci să fie mai tehnici decât ai lui, totul este bine. Ai adăugat şi o cobză la istoria de doi bani de mai sus? Gata, eşti prietenul lui, îţi va găti şi ultimul mic din casă în timp ce deschide sticla cu vin de masă superior, varianta din şosete, că ăla mai bun, din pufoaică, se dăduse. Avem în sânge mândria asta inutilă, iar Ciuleandra este artificiul perfect pentru a o exacerba. N-am stat să mă uit în tribune, dar la ce personaje ştiu că se adună pe stadioane nu m-ar fi mirat deloc să văd o horă încinsă prin vreun colţ al stadionului. E imposibil ca în câţiva spectatori să nu mai urle veceul din spatele curţii şi zilele fericite în care beleau oaia.

Aş spune însă că Timişoreana a făcut treaba pe jumătate. Dacă tot avem un imn de stat din care sunt sărite anumite strofe în funcţie de cât de prost este ăla care le cântă sau de cine este preşedinte interimar, atunci şi Ciuleandra ar fi putut fi rescrisă la nivel de versuri în aşa fel încât să cuprindă câteva dintre realităţile zilei de azi, pentru că pe aia de ieri, din fericire, nu o mai reînvie nimeni. De exemplu, Două fire, două paie/Sare Mutu şi te-ndoaie mi se pare una dintre posibilele variante. Sau, de ce nu, Foaie verde siminoc/Lazăr ce caută-n joc? Eventual, pentru că ne este drag tuturor, am fi putut încheia mereu cu refrenul nemuritor Hai, Bănele, să repeţi/O centrare în scaieţi. Hop şi-aşa.

Închei spunând că nimic nu este mai trist când singurul lucru la care te poţi raporta este trecutul sau, în cazul acesta, trecutul cu iz agrar al cetăţenilor care azi au devenit orăşeni şi visează la o isprăvnicie de care sper să fie feriţi până la sfârşitul zilelor lor. Desigur, consumul de bere nu este neapărat identificat cu elitele, chiar dacă există şi printre acestea destui consumatori. Diferenţa este că ăia sunt fini. Şi, clar, nu lor li s-a adresat Timişoreana cu Ciuleandra, un mit pe cât de tragic, pe atât de văduvit cultural de o consistenţă care să ducă la avans. După acest exemplu de discurs prost înţeles mă aştept ca lucrurile să meargă şi mai rău, pentru că la coborât ştacheta suntem campioni mondiali. De exemplu, la o ratare a naţionalei crainicul stadionului să recite la megafon din necuvintele marelui Nichita, ca analogie la negolurile celor care susţin perfect teoria lui Darwin. Sau, de ce nu, la reunirea şi antrenamentele naţionalei, jucătorilor să li se citească din Marin Preda, în aşa fel încât până şi Bănel Nicoliţă să rezoneze cu arhetipurile rurale. Cu ultimul exemplu avem însă o problemă. Pentru că dacă Timişoreana şi-ar dori vreodată să-i facă pe jucătorii naţionalei să se simtă ca-n poiana lui Iocan, trebuie să aibă mare grijă la Mutu.

Sub nici o formă nu trebuie să-l lase pe el să le ruleze ţigările celorlalţi colegi…

Comments 2

  • Ha, cred că este ceva în aer… sau în bere, acum câteva zile mi-a venit strălucita idee să-mi schimb numele echipei de pe Trophy Manager, care zace de multă vreme într-o divizie de mijloc, în “Ciulinii Băraganului”. După cele citite nu mi se mai pare deplasat să o pun în aplicare. :))

  • @Drace – =))))))))))))))))

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: