Privesc de pe geam spre stradă,
iar generaţiile noi, frumoase
şi tinere, aşa cum sunt ele acum,
mă înspăimântă.
Între ele şi troleibuzele care
opresc în staţia spre care mă uit,
singura diferenţă pe care o notez
este aceea că şi-n eventualitatea
în care generaţiile astea ar fi
conectate la firele cu normalitate,
tot nu le-ar folosi la nimic.
Pe liniile lor de alimentare
cineva a decis să taie curentul
iar ele, generaţiile astea tinere,
nici măcar nu-şi dau seama că există.