Casa Myt: lângă drum, dar merge

Pentru cei familiarizați cu Drumul Taberei, Casa Myt este un restaurant situat aproape de Răzoare, în zona blocurilor de patru etaje construite pentru armată. Da, alea cu coloane, curți interioare, părculețe și altele asemenea, reminiscențe ale unei epoci în care se construia (și) pentru ochi și natură, nu doar pentru a înghesui cât mai mulți oameni ai muncii în cutii de chibrituri urcate spre cer preț de 10 etaje.

Un restaurant care la prima vedere este ceva mai greu de observat din motive legate de așezare. Vara are un adevărat gard viu în fața terasei, gard viu care acoperă zgomotul străzii și mai oprește din praf, iar iarna, dat fiind că sala este situată mai în spate, aproape că ai spune că nu te aștepți să dai de un restaurant acolo. Ei bine, uite că dai.

În materie de meniu vei da de toate pentru toți. E o chestie cu care eu nu am fost de acord vreodată, decât să faci multe lucruri prost mai bine alegi să faci puține și bune. Sunt foarte multe restaurante care suferă de sindromul hai să aruncăm în meniul ăla tot ce ne trece din cap, iar rezultatul final este în majoritate dezastruos, cu greu reușesc să păstreze calitatea pentru fiecare produs în parte. Vorba aia, nu cred și nu am să cred vreodată că un bucătar trebuie și se poate pricepe chiar la toate și de regulă personalul de la bucătărie este destul de redus, motivele fiind mai ales financiare.

Ei bine, nu am testat tot meniul celor de la Casa Myt, dar ceea ce am mâncat a fost bun. Porția cam mică la paste pentru cât costă, dar asta este, nu le poți avea pe toate. Servirea a fost fără probleme chiar dacă pe terasă nu era chiar gol, amabilitatea a fost la ea acasă, nu am așteptat mult să vină mâncarea, totul a fost ok. A, ca idee, am văzut din drum că nu doar cartofii mei nu erau arși și plini de ulei, deci este genul de restaurant unde ai noroc să scapi de asta, cartofii prăjiți sunt o adevărată aventură în ziua de azi :)

Atmosfera este ok, și aici mă refer mai ales la terasă. Curat, praful străzii care nu este departe aproape că nu poate fi detectat, gardul viu acoperă și din zgomotul autobuzelor care mai nou au stația la doi pași de restaurant, pe scurt discutăm de un loc unde poți să te duci să te relaxezi puțin. Am văzut că nici sala principală nu arată rău, dar de acolo probabil că am să revin cu amănunte când am să și ajung în ea. Prețurile nu sunt chiar mici, aș spune că pe unele dintre ele le puteți considera la nivel de centru, dar na, până la urmă ieșitul la restaurant în Drumul Taberei pare a fi considerat un mic lux și sunt deja obișnuit cu asta. La toaletă nu am avut nevoie, deci nu știu cum să vă spun că este, însă ținând cont de nota generală a localului aș spune că nu cred că veți întâmpina surprize neplăcute.

Așa că, dacă sunteți prin zonă… puteți să-i dați o șansă.

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: