Az e zioa la Amerika…

Titlul este complet intenționat pentru ăia care au dat bacalaureatul în ultimii 10 ani. Trebuie să priceapă și ei ceva, măcar din titlu. Nu-i poți discrimina.

Nu știu ce să spun despre America de an 2020. În general nici nu ar trebui să vorbesc despre America, nu am văzut-o și simțit-o acolo acasă la ea. Am un prieten care a făcut asta, m-am hrănit și eu din părerile sale. Știți, ai o părere, vine cineva care chiar a simțit treaba aia, începi să reglezi șuruburile. Bine, îl am pe unchiul meu acolo, mai bine decât de la el nu puteam să înțeleg America. Dar da, la ora asta nu știu ce să spun despre ea.

Eu sunt ăla care încă mai crede că America este a tuturor. A sudului care ar spânzura și azi persoanele de culoare și a nordului cosmopolit și deschis la orice. America aia a ogarului cenușiu (Greyhound, cretinilor!), ogar care te poartă probabil de la metropole neconcepute aici până la sătucuri pe lângă care Vaslui pare capitală de țară. America ălora care trăiesc din crocodili și America ălora care au dus dezvoltarea tehnologică la un nivel imposibil de închipuit fără… America.

America lui Bruce Springsteen și a lui Lynyrd Skynyrd. America lui Bob Dylan și a lui Michael Moore. America. Aia, da, aia, America.

The land of the free, the home of the brave.

America. Aia cu șanse pentru toți. Dacă poți, o faci. Dacă nu poți, asta este, încearcă mâine. Undeva acolo mai este ceva ce trebuie văzut, ceva ce îți poate folosi, ceva ce te poate ajuta să te realizezi. Ești liber să faci ce poți, ești un erou când reușești. Pentru că America știe să-și recunoască eroii. Știe să-și recunoască valorile. Știe să-și recunoască eforturile chiar și-n cele mai negre timpuri ale sale.

România?

Eşti erou în România/Eşti un soclu de muşte/Ai ceva nespus de bun de spus/Vor să te-mpuşte.”

Chiar mi-e greu să scriu despre America.

Dar este clar că vreau să-i mulțumesc pentru sutele de ani de democrație, mai bună sau mai puțin bună, pe care ni i-a oferit. Pentru exemplul dat Europei în a crea un stat unitar pe modelul Americii. Na, treaba asta a eșuat, europenii sunt niște târfe proaste, UE este o glumă sinistră, poate cea mai sinistră glumă trăită în ultimii zeci de azi de zile la nivel mondial. Să-i mulțumesc pentru, mai ales, faptul că este aici și fiind aici ne ține departe de Mama aia care ne-ar vrea și acum dar care nu ne poate acapara iar pentru că am apucat-o pe niște drumuri. Nu știu unde am fi fost fără America pe meleagurile astea.

Am să prefer mereu un CEO pe nume Donald Trump decât un țar pe nume Vladimir Putin. Și să nu pricepeți din asta că-l discreditez pe Vladimir. Este un tip capabil, cu coaie, cu o anume cultură, una de care probabil puțini dintre noi ne putem apropia. Doar că modelul respectiv este complet greșit.

Așa că na, La Mulți Ani, Americo! Să-ți fie bine, să faci ce vrei tu, cum vrei tu și să ne mai ajuți din când în când și pe noi. Că na, fără tine eram și azi gubernie, ceea ce-și dorește o mare parte din popor. Pe moment nu ești bine, dar na, dacă-l suni pe Gregory House aș spune că reușești să dai de diagnostic.

Delo delo, fato!

4 Iulie fericit!

Aleg piesa asta pentru tine, cu solistu’ ăla care are gloanțele alea pe giacă. Știe el de ce. Știi și tu.

Go find how to be simple again, Americo!

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.