Accept – Stalingrad (2012)

Sincer să fiu, mie mi-a plăcut acest album, deşi am probleme serioase în a accepta că Mike Tornillo este vocea acolo. E un album de metal teuton pur, cântat ca la carte, aşa cum numai nemţii ştiu să o facă. Piesa care dă titlul albumului e chiar brici, iar Wolf Hoffmann mai dovedeşte o dată, dacă mai era cazul, ce chitarist de clasă este. Ce păcat că a scos doar un album solo, “Classical”, dar ce bine, pentru că ăla nu e album, e un mod de a preda muzică.

Ce am observat este cumva o scădere aproape nesemnificativă a vitezei şi furiei trupei. Deşi “rupe”, Accept nu reuşeşte să fie la fel de dură ca U.D.O. pe “Rev-raptor”, albumul său din 2011. Cum i-am văzut pe ambii la Bucureşti, aş spune că nici pe scenă nu sunt la fel, pentru că Udo face ce face şi reuşeşte să dea acea senzaţie de tăvălug fără de care metalul teuton nu poate exista.

Una peste alta e un album care merită fără probleme ascultat.

Comments 7

Dialogăm? :)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this: