3:10 to Yuma (2007)

Când mă gândesc la western, nu mă pot despărţi de ceea ce am putea numi clasicism. Există o anume perioadă în care western-urile au fost la modă şi s-au produs pe bandă rulantă. Nici dintre acelea nu sunt foarte multe care au supravieţuit testului calităţii, chiar şi din filmografia unui John Wayne fiind siliţi să triem serios.

Uitându-mă că anul de graţie al producţiei de faţă este 2007, şi că este vorba de un western, am avut pentru câteva clipe o strângere de inimă. Mai ales că Russell Crowe îşi făcuse apariţia în rolul principal, şi nu-l vedeam nici de-al naibii pe post de pistolar.

Ben Wade este un bandit vestit care, o dată prins, trebuie dus la trenul ce ar urma să-l trimită către puşcăria din Yuma. Christian Bale este Dan Evans, un nimeni, un om care a ratat în viaţă, în familie şi în el, fiind ironizat de familie şi aproape de a-şi pierde şi singurul bun de care mai dispunea, pământul. Ei bine, el alege să facă parte din trupa care-l escortează pe Wade, pentru bani, aceasta fiind singura sa salvare de la ipoteca pe care o avea de plătit, dar şi de la dezastrul interior în care-şi ducea de multă vreme existenţa.

Pe drum, între personajele Ben şi Dan se creează o adevărată lume. Primul ajunge să preţuiască un dram mai mult viaţa pe care altfel o lua fără reţinere. Al doilea ajunge să vadă că nu este ceea ce se credea, şi descoperă în el resurse nebănuite. Cum se spune, condiţiile extreme nasc răspunsuri extreme, în cazul de faţă o idee aplicată unei călătorii iniţiatice a regăsirii de sine, din două puncte de vedere.

Vizavi de realizarea cinematografică, lucrurile stau mult mai bine decât am putea bănui. Decorurile alese sunt mai mult decât credibile, iar unul dintre oraşe chiar dă senzaţia de proaspăt apărut, aşa cum şi cred că se dorea a fi. Acţiunea se mişcă rapid, dar nu obositor, iar firul logic al lucrurilor este bine lucrat, pentru că nu am văzut clipe care să fractureze ideile la care apelează pelicula. Dialogurile sunt excelente şi pun şi mai mult în evidenţă personajele, iar Crowe şi Bale sunt extraordinari în rolurile pe care le interpretează. Rar am văzut un cuplu mai inspirat decât acesta şi cred că nu au avut probleme în a rezona rolurile lor, cel puţin aceasta fiind senzaţia mea la prima vedere.

Cred că nu aş face o greşeală invitându-vă să vă uitaţi la “3:10 to Yuma”. Este un film plin de farmec, are parte de o suficientă doză de neprevăzut, momentele emoţionante nu lipsesc nici ele, iar sfârşitul a fost unul dintre cele mai bune de care am avut parte la un western. Nu sunt adeptul genului, dar acest film l-am urmărit chiar cu plăcere şi aş spune, fără să risc foarte mult, că este unul bun.

IMDB

Add Comment

Required fields are marked *. Your email address will not be published.